Un litigiu aparent simplu privind o postare de 22 de rânduri pe Facebook a oferit Curții de Justiție ocazia de a aborda trei aspecte de relevanță mai largă pentru dreptul de autor și industria media.
În primul rând, ce anume transformă un text într-o „operă” protejată?
Din acest punct de vedere, hotărârea nu urmărește să reinventeze testul originalității. Dimpotrivă, ea oferă o reafirmare utilă și oportună a abordării consacrate a Curții: ceea ce contează este dacă materialul respectiv constituie o creație intelectuală proprie autorului său, care reflectă personalitatea acestuia prin alegeri libere și creative, exprimate într-o manieră suficient de precisă și obiectivă.
Este important de subliniat că această hotărâre confirmă expres faptul că lungimea unui text, împrejurarea că a fost publicat online, precum și apartenența sa la un anumit gen literar predeterminat sunt irelevante pentru calificarea sa drept „operă”, cu excepția cazului în care astfel de factori reflectă reguli, considerații tehnice sau constrângeri care nu lasă loc libertății creative.
Deși nu este vorba de o doctrină nouă, aceasta rămâne o precizare valoroasă pentru instanțele naționale încă înclinate să caute, în primul rând, categoria literară sau artistică în care ar trebui încadrată o creație. Protecția prin drept de autor nu depinde de identificarea etichetei artistice corecte. Întrebarea relevantă este cea a originalității.
În al doilea rând, în ce măsură poate dreptul național restrânge excepția privind relatarea evenimentelor de actualitate la „extrase scurte”?
Articolul 5 alineatul (3) litera (c) din Directiva InfoSoc nu prevede nicio limitare formală privind lungimea materialului protejat care poate fi utilizat. Standardul propriu al acestei dispoziții este unul funcțional: utilizarea nu trebuie să depășească ceea ce este justificat de scopul informativ urmărit.
Curtea admite că statele membre pot restrânge excepția la extrase scurte, însă această marjă de apreciere nu este nelimitată. O astfel de restricție trebuie să rămână proporțională, să păstreze efectul util al excepției și să permită atingerea scopului său informativ.
Această nuanțare este importantă. O regulă națională privind „doar extrase scurte” nu poate fi aplicată în mod mecanic atunci când aplicarea sa ar lipsi excepția de efectul său practic. Curtea însăși recunoaște situația particulară a unui text foarte scurt, pentru care utilizarea de extrase s-ar putea dovedi imposibilă.
Întrebarea relevantă nu este, așadar, pur și simplu dacă legislația națională prevede „extrase scurte”, ci dacă limitarea respectivă, așa cum este aplicată, permite în mod efectiv ca excepția privind relatarea evenimentelor de actualitate să își îndeplinească scopul pentru care este recunoscută de dreptul UE.
În al treilea rând — și în mod special relevant pentru industria media — activitatea comercială nu poate exclude aplicarea excepției.
Curtea statuează că articolul 5 alineatul (3) litera (c) se opune unei interdicții generale de a obține un beneficiu comercial sau financiar direct ori indirect din utilizarea materialului protejat cu ocazia relatării evenimentelor de actualitate.
Această motivare reflectă o realitate practică importantă: instituțiile media îndeplinesc o funcție democratică fundamentală, dar desfășoară totodată, în general, o activitate economică necesară funcționării lor.
Condiționarea excepției privind evenimentele de actualitate de absența oricărui beneficiu economic direct sau indirect ar submina, așadar, eficacitatea acesteia pentru mass-media exploatată în scop comercial.
Aceasta nu creează însă o licență generală de reproducere liberă a conținutului protejat, în întregime sau ori de câte ori este convenabil din punct de vedere comercial. Scopul informativ, proporționalitatea, testul în trei etape și celelalte cerințe ale excepției rămân pe deplin aplicabile.
Ceea ce realizează, în schimb, această hotărâre este semnificativ: ea elimină o sursă majoră de incertitudine juridică pentru întreprinderile media, disociind legitimitatea relatării evenimentelor de actualitate de simplul fapt că jurnalismul funcționează în cadrul unui model economic.
Pentru presa scrisă, radiodifuzori și mass-media digitală deopotrivă, aceasta reprezintă o clarificare importantă a echilibrului dintre dreptul de autor, libertatea de informare și realitatea economică a producerii de știri.
CJEU, Cauza C-598/24, Gândul Media Network, Hotărârea din 3 septembrie 2026.
Cauză gestionată de Turcu & Turcu, în cooperare cu Baciu Partners.
#DreptDeAutor #CJEU #DreptMedia #DreptPI #LibertateaPresei #DirectivaInfoSoc #DreptUE